la Psalmul 11
Numai la Domnul îmi găsesc scăpare.
Cum aţi putea să-mi spuneţi: fugi îndată
În arca ta de ape-mpresurată,
Când nu găsesc în juru-mi alinare?
Îşi încordează aprigă săgeată
Cei ce-şi doresc ca braţul să doboare
Clipa de taină ce în cuget doare,
Simţirile acelor fără pată.
Când temelii se surpă în osândă,
Omul jertfeşte Domnului un ied,
Să nu-i ajungă râvna-n cer flămândă.
Mă plec şi eu, cu lira-mi de aed,
Nădăjduind să-I am privirea blândă
Şi-n mila Lui nepregetat să cred.
ADRIAN MUNTEANU – Numai la Domnul îmi găsesc scăpare, din vol. “Casa fără ziduri, Sonete 2”, Arania, 2006