Era lume-n chipul celei scumpe
Era lume-n chipul celei scumpe- dar deodată ea se revărsa: lumea-afară-i, lumea necuprinsă-i. Ori de ce nu am băut din chipul drag și plin ce-l ridicam spre mine, lume-nmiresmată lângă gura-mi? Am băut, ah. Fără sat băut-am. Dar și eu, prea plin de multă lume, bând din ea, m-am revărsat afară. (Rainer Maria Rilke)