Amăgiri

O, lumea, dacă nu-i o amăgire, ne este un senin veşmânt. Că eşti cuvânt, că eşti pământ, nu te dezbraci de ea nicicând. O, lumea e albastră haină, în care ne cuprindem, strânşi în taină, ca vara sângelui să nu se piardă, ca vraja basmului mereu să ardă. (Lucian Blaga, „Vară de noiembrie”, 1962 –…

Vara-a fost lungă, lungă

[Fujichrome Astia 100 – emulație digitală] Bătut-a ceasul, Doamne. Vara-a fost lungă, lungă. Aşterne-ţi umbra peste cadranele solare şi pe ogoare vântul dezleagă-l şi-l alungă. Să fie pline porunceşte celor din urmă roade; mai dăruieşte-le din Sud o zi sau două, îndeamnă-le să se-mplinească şi înrouă dulceaţa de pe urmă în vinul greu din cade.…

Pay attention

Pay attention, anticipate, notice the endless movement, the changing shapes, the light and dark. I am meditative. I cannot make the scene in front of me conform to how i think it should be, only find the good in how it is. Much like life. I let go, breathe, press the button. Less important than…

Amăgire

Vacanţa de Crăciun se anunţa tristă pentru mine, ca pentru străini. Priveam cărţile în care trebuia să uit singurătatea, sau farmecul acestor sărbători de distracţii şi banchete. Va fi aceeaşi odaie ce se încălzeşte cu greu, unde vor trece şi aceste zile, la fel sau mai trist ca celelalte. Ceva, însă, îmi spune că poate…

Pic, pic, pic

Pic, pic, pic Nu-i vânt, nu tună Pic, pic, pic Ce ploaie bună. Pic, pic, pic, Ploaia vine, Vine pe furiș, Pe acoperiș. Printre rămurele Și pe floricele Da, o simt și eu, Pe năsucul meu. Pic, pic, pic Cine-i oare cine? Pic, pic, pic Iată ploaia vine Vine pe furiș Pe acoperiș, Printre rămurele…

Evadare din Menajeria de sticlă

„Am călătorit foarte mult. Oraşele treceau prin faţa mea ca nişte frunze moarte, frunze viu colorate, dar rupte de pe ramuri. Aş fi vrut să mă opresc, dar parcă mă urmărea ceva. Ceva care venea întotdeauna pe neaşteptate. Uneori era un cîntec cunoscut, alteori, doar un ciob de sticlă străvezie. Merg cîteodată noaptea singur, pe…