Târziu, prea târziu | Late, too late

    Acasă s-a întors ogorul Dintr-o nedreaptă pribegie, Când nopţi şi zile ţi-a dus dorul Pierdut în codevălmăşie.   Sătul de- atâta nedreptate, Prin anonimele pogoane, Ţi s-adresează ca un frate: “Eu sunt pământul tău, Ioane!”   E o scrisoare de iubire La drum plecată-n tinereţe; După o lungă rătăcire Ţi-a parvenit la bătrâneţe.…