În casa mea nu-s singur

În casa mea nu-s singur niciodată. Am slujitori. Stăpâni se cred pe toate. Îmi fură des din lucruri şi bucate Şi cuviinţa e de mult uitată. Unul coboară scări neterminate Cu paşi feriţi. M-ar vrea supus pe roată. Altul aşează strat compact de vată La geamul meu cu storuri afumate. Mănâncă, dorm, ordonă fiecare. Căznit…